Ursitoare la botez-Deva, Hunedoara

ARTA de a fii OM

Se apropie sărbătorile și fiecare dintre noi își face bilanțul pe anul care se apropie de final.De ce se întâmplă acest lucru doar în perioada asta,nu știu.Bilanțul ni-l putem face oricând simțim că acest lucru ne este imperios necesar pentru a putea continua sau abandona proiectele pe care le avem .Dacă totul a mers bine ne putem probabil mândri cu un bilanț pozitiv,dacă nu -nu.
Și iată-mă și pe mine ajunsă la un astfel de bilanț,dar al meu e mai special pentru că nu e unul trimestrial,anual,și nici măcar cincinal.Este unul făcut după un deceniu.Un deceniu în care am încercat să dau tot ce am avut mai bun în mine,un deceniu în care am avut cele mai mari realizări dar și cele mai mari dezamăgiri.Cele mai mari realizări ce-mi aparțin sunt copiii mei.Acum că au crescut pot spune că mi-am blestemat zilele,și îmi fac mea culpa-nu o data,că nu am reușit ,poate ,să le dau tot ce aș fii putut să le dau.Asta pentru că de-a lungul deceniului care a trecut nu am putut fii altfel decat OM.Poate aș fii putut sa le ofer mult mai mult dacă aș fii știut să fac compromisuri.Ei bine,nu am vrut să fac compromisuri și refuz în continuare să fac orice contravine structurii mele interioare.Poate sunt visătoare,dar eu voi trăi întotdeauna cum doresc eu ,nu cum vor alții!
Trecând peste asta,o altă realizare a mea e că am reușit de-a lungul anilor,DOAR PRIN MUNCA MEA,să ajung dpdv profesional unde sunt acum .Adică niciodată nu voi accepta ca cineva să-și aroge dreptul de a susține că m-a cărat în spate!!!Nu sunt un star,departe de mine asta,dar sunt un OM la care alții apelează pt că ,probabil ,mă consideră destul de bună pentru a mă solicita profesional.
Trecând și peste asta,ajung la dezamăgirile acestui deceniu.Cea mai mare dezamăgire cred că se referă la faptul că te poți înșela foarte ușor în ceea ce privește oamenii.Da,oamenii sunt capabili de cele mai mari dezamăgiri.
Sper ca ,la rându-mi ,să nu fii dezamăgit foarte rău sau ireparabil.Ce încerc eu aici să spun este că a greși e omenește!Cand o faci neintenționat....
Ce rămâne după un deceniu?O VIAȚĂ închinată altora,2 copii doar ai mei,un suflet-pereche care-mi suporta toate,si multe lacrimi.....
SĂ FII OM,COPILUL MEU!!!!

arta actorului

cand vorbesti despre actori in mod normal te gandesti la cei care sub obladuirea Thaliei urca pe scena si ,intr-un fel sau altul,prin mijloacele specifice meseriei,ajung sa-ti atinga sufletul.corect?dar ce te faci cand descoperi cu stupoare ca cei mai mari actori pe care i-ai vazut vreodata nu sunt cei de la televizor,nici macar cei din spectacolele de teatru pe care ,poate ,le-ai vazut sau ai auzit vorbindu-se de ele ci...suntem noi.fiecare dintre noi,oameni normali,cu vieti normale,cu meserii dintre cele mai banale.daca am avea timp sa ne privim in oglinda,dar sa ne VEDEM,nu acel tip de privire absenta pe care o aruncam dimineata in oglinda de la baie spalandu-ne pe dinti,pe jumatate adormiti,incercand sa ne gandim ce mai punem pachet copilului,cand trebuie platit curentul etc...ei,atunci am realiza ca suntem actori desavarsiti.incepand cu mama care zambeste in fata copilului ,cu sufletul sfasiat insa de neputinta de ai oferi strictul necesar.ea surade,incercand astfel prin miscarea colturilor gurii sa dea acelui copil siguranta de care el are nevoie,siguranta precara fara vreun suport insa dar care il face pe acel copil sa creada ca totul e bine-mama rade,inseamna ca e fericita.
cum ar putea copilul sa-si dea seama ca totul nu e decat un act dintr-o piesa veche de cand lumea,o piesa care sa repeta iar si iar,mergand pana acolo incat la un moment dat copilul,ajuns adult,joaca acelasi rol asigurand astfel continuitatea piesei in timp.
actori suntem cu totii,indiferent daca ne dam seama sau nu de asta.ideea e sa acceptam asta si sa incercam sa ne fim proprii regizori,si nu simple marionete.
spectacolul vietii trebuie sa continue....e adevarat,dar de noi depinde daca la sfarsit piesa vietii fiecaruia dintre noi se termina in glorie sau in noroi.deci,fiti actori daca puteti si nu doar figuranti pe scena vietii.