ieri a fost ziua mortilor.adica,toata lumea ,cu mic cu mare,s-a indreptat spre locul de odihna vesnica a celor dragi.uitandu-ma in juru-mi nu am vazut decat foarte putina durere ,si mai putina piosenie,dar foarte mult mahalagism.adica,in loc sa mergem la mormintele celor disparuti pentru a-i omagia in aceasta unica zi din an in care,sa recunoastem -doar putini dintre noi vin la morminte si cu alta ocazie-o facem impinsi nu de dorinta de a face acest lucru ci pentru ca asa sa face,se intampla tocmai contrariul.oamenii,din dorinta evidenta de a epata,desi chiar e deplasat sa faci lucrul asta chiar si in cimitir,nu mai au nimic pios in comportament singurul gand fiind acela ca lumea din jur trebuie NEAPARAT sa ramana uluita la vederea praznicelor intinse pe lespezile mormintelor ,ca si cum asta e dovada cea mai importanta de omagiu adus celor plecati la cele vesnice.nu mai spun de rapacitatea comerciantilor care sunt in stare sa-si vanda si propriile mame ,doar doar cineva ar da mai multi bani pe marfa lor.
am plecat scarbita de acest spectacol macabru care nu are de a face sub nici o forma cu amintirea si omagierea mortilor ci cu nesimtirea ,mahalagismul,prostul gust si pana la urma cu batjocorirea si pangarirea unui spatiu in care ar trebui sa ne amintim ca nu suntem vesnici,si ca timpul ingaduit noua ar trebui folosit cum putem mai bine.
un singur gand ,un singur ban dat unui sarman e mai uman,din punctul meu de vedere ,decat toate praznicele pantagruelice care nu au ca scop decat imbuibarea viilor si nicidecum respectul ptr morti!
si inca ceva-cum ar fii daca ne-am respecta noi intre noi si cat suntem INCA printre cei vii!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu