Se afișează postările cu eticheta Dumnezeu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dumnezeu. Afișați toate postările

joi, 12 iunie 2014

Ție,dragostea mea

Nu am cuvinte să îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi te-a scos în cale,să îi mulțumesc pt fiecare clipă din acești 10 ani.....dacă pot încă trăi e datorită ție,dacă pot respira e pentru că tu ești oxigen ...
Nu am cuvinte dar pot încă să cânt...Așadar cânt azi doar pt tine,dragostea mea....

joi, 1 august 2013

Inconștiența ``părintească``

Când se naște un copil vin  ursitoarele....evident ele spun numai lucruri bune,copiii vor ajunge mari,sănătoși,bogați,vor fii fericiți etc.Doamne ajută să se întâmple așa cu toți copiii veniți pe lume,indiferent că se nasc la sat,oraș,vilă,„provincie„ sau capitală,într-o familie cu bani sau una extrem de săracă!
Ursitoarele nu sunt vinovate ca -uneori-ursitoarea cea rea este chiar....părintele tău.Nu din răutate -Doamne ferește!-ci din ....nici nu știu cum să numesc această boală....Copiii vin pe lume „din dragoste„(am citat-o pe fiica mea cea mică).Sau așa ar trebui să fie....din păcate de multe ori neînțelegerile dintre părinți,eventualele scandaluri,bătăi și- inevitabil în astfel de cazuri - divorțul ,induce copilului sentimentul de vină.Vină cu  care trăiește toată viața.Vina de a nu fii copilul perfect .vina de a strica „tinerețile„ părinților,vina de ......a respira.Nimic din ceea ce fac acești copii nu e bine,nimic nu este suficient pt a șterge din inimioara lor acel groaznic sentiment de vină.Iar cel care ar trebui să aibă grijă ca pruncul să nu simtă așa-părintele...ce face? De multe ori nimic...și asta doare ca dracu....sau mai grav- are „grijă„ să îți amintească în fiecare zi cât de victimă este....EL.
Tu....Dumnezeu cu mila.....El,părintele, uită care este rolul lui și are 2 variante- ori încearcă disperat să își trăiască propria viață prin tine (obligându-te să faci tot ce și-a dorit dar nu a putut din varii motive),fără să își pună problema că poate tu NU VREI ASTA,sau varianta a 2-a-să îți pună în cârcă și vina lui (inconștient ,sper!) Și așa se naște nefericirea ambilor.Rezolvări??? Cum să nu! Există și sunt la îndemîna oricui vrea! Primul lucru pe care părintele trebuie să îl facă este să  conștientizeze este că deși i-a dat viață copilului său =NU ARE DREPTUL să nu îl trateze ca pe o persoană capabilă ,nu are dreptul să nu îl susțină moral ÎNTOTDEAUNA (chiar și atunci cînd greșește sau mai ales atunci!),nu are dreptul să îi refuze dreptul la propriile alegeri în viață,NU ARE DREPTUL SĂ UITE CĂ E :::PĂRINTE- nu judecător,nu are dreptul să uite că al său prunc are inimă,simte,trăiește .
Are dreptul să îl îndrume-nu să îi ordone!-are dreptul să îl educe-nu să îl constrîngă!-are dreptul si OBLIGAȚIA să nu uite că al său copil va deveni......PĂRINTE.
I-am spus fetiței mele că vreau ce e mai bun pt ea-ca fiecare părinte-dar nu o să îi trăiesc viața ! O să o susțin INDIFERENT ce alege să facă în viață-nu pt că nu îmi doresc excelența pt propriul copil-ci pt vreau să o am alături ca prietenă toată viața.Nu vreau vina să îi umbrească viața.....vreau să nu fiu ursitoarea cea rea... 
„Viața ta pornește acum pe cel lung al vieții drum......cum o fii destinul tău știe bunul Dumnezeu....„„
Eu sunt părinte,nu Dumnezeu

joi, 6 iunie 2013

Moarte...

De o bucata buna de vreme ma tot gandesc la moarte...-nu in general- ci la moartea mea...cum o sa fie ,cum o sa se desfasoare inmormantarea,daca o sa planga x sau z,ce o sa simt eu...Nu sunt nebuna ( sau cel putin asa sper) dar chestia asta cu moartea ma bantuie.Nu imi e frica de moarte ci de ce o sa ramana in urma mea.Tot timpul ma gandesc daca ai mei se vor descurca dupa ce au nu voi mai fii,daca fetele o sa isi gaseasca drumul fara mine,daca .....De fapt cred ca marea problema nu e ca o sa mor,ca asta stim sigur de cand ne nastem ca se va intampla.Ci MODUL in care voi muri ....voi suferi? Va fii rapid? O sa imi dau seama ca mor? Intrebari din astea`` existentiale``....Am ajuns sa ma gandesc in fiecare zi la asta....
Ma intreb daca si altii se gandesc la asta...sau eu o iau razna? Nu imi mai fac planuri de ceva vreme pt ca nu stiu daca are rost,iau fiecare zi asa cum e  si ...ma gandesc din nou la moarte!
Daca mor acum nu imi pare rau de ce am facut in 37 de ani de viata ci imi pare rau de ce NU am facut....nu i-am spus mamei ca o iubesc ,nu le-am strans in brate pe fete in fiecare zi ,nu am fost in Delta ,nu am vizitat Egiptul,nu am facut nici 5% din ce mi-am propus....
Si o intrebare ma chinuie-unde plec ? sau doar raman tarana? Nici o religie din lumea asta nu mi-a dat un raspuns pe care sa il accept ca adevar....O sa ``vad`` cand nu voi mai fii...
Fetele mele vor stii cat le-am iubit? Mama va stii cat am suferit ca nu am PUTUT sa ii spun cat o iubesc si ca stiu cat a suferit si ea? Dzeu stie.....pana atunci..o noua zi...o noua inmormantare ipotetica  ...dar aceleasi intrebari...
Cum o sa fie ????

joi, 3 ianuarie 2013

Planuri

La început de an cu toţii avem planuri. Mai realiste,mai fanteziste,fiecare după posibilităţi sau ţeluri.Eu anul acesta am un singur plan .....să fiu sănătoasă! Restul.....cu ajutorul lui Dumnezeu le-oi face.Sănătate-aceste este visul şi planul meu pt 2013.Nu cer nimic-nu vreau bani, nu vreau case.nu vreau sa mă mărit,să slăbesc,să fac copii etc.....vreau doar sănătate.Şi acelaşi lucru vi-l doresc şi vouă.
Restul......le-om face noi....
La mulţi ani!

joi, 21 aprilie 2011

Replică la imortalitate

În secunda în care am realizat ce sunt m-am speriat.Sunt OM.Deci ,sunt muritoare,sufăr,simt,mă bucur,plâng ,râd,iubesc ,urăsc,etc...şi toate astea într-o viaţă.Am realizat că am trecut de tinereţe ,am ajuns la maturitate înainte de a apuca să TRĂIESC.Dar cine spune că nu poţi TRĂI la orice vârstă?Da,nu mai am 20 de ani,am ``îmbătrânit`` cum imi tot spune un personaj cu care mă întâlnesc aproape zilnic,``nu mai sunt tânără ``pt că nu mai am 18 ani.E adevarat,dar la fel de adevarat e că acelaşi personaj are de 2 ori vârsta mea,şi nu numai că nu realizează ce de rahat e să spui unei femei că `` a îmbătrânit``,dar ce e mai grav e că nu realizează că tocmai el e matusalemic,nu prin vârstă neapărat ci prin conceptii.Nu am 18 ani,am 35 dar nu am murit!!!Incă!!!Artist,slujbaş cultural,sau ce mama naibii mai cred unii că sunt eu,trăieşte şi dincolo de viaţa fizică ,prin creaţia sa,prin opera sa,prin munca sa.Nu am scris vreo capodoperă,nu am jucat Romeo şi Julieta,ci doar Burtiplici,Doamna Peachum,doamna Măcris,Nuţi,Motănel,Bufniţa,Mousie,Linke Linzălot,hoţ,barman,Pietro Paturinni,dar cel mai important rol pe care l-am ``jucat`` şi sper să îl mai pot ``juca`` ani buni e tocmai rolul Roxana Olşanschi.Sunt bătrână????Poate am riduri,dar sufletul meu nu îmbătrâneşte când vor duşmanii ci ,după cum zicea şi Marquez ,atunci când nu mai iubeşte.Eu iubesc,deci încă sunt tânără,nu?
La vreme de taină,în Săptămâna Patimilor,ştiu că nu sunt vreun sfânt,discipol sau învăţător.Sunt doar un Om.Azi .Poate maine sunt doar ţărână.Dar azi ,când încă pot vreau să îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat mintea şi sufletul pe care mi le-a dat.Sunt perfecte pt mine.Mama ....e cu mine azi.Şi maine poate ...Când voi înceta a fii Om sper să devin doar ţărână.Nu sunt decât muritoare.Şi voi la fel,ştiţi asta, nu? MAybe this time....vorba cântecului.Dacă ar fii să mă mai nasc o dată tot Om aş vrea să fiu,nu zeu.Să plâng,să râd,să cânt,să mă bucur,să iubesc,să sufăr...SĂ SIMT.

vineri, 18 martie 2011

IN LOC DE FINAL........

''Dacă pentru o clipă Dumnezeu ar uita că sunt o marionetă de cârpă și mi-ar dărui o bucățică de viață ,probabil că nu aș spune tot ceea ce gândesc însă în mod categoric aș gândi tot ceea ce zic.Aș da valoare lucrurilor ,dar nu pentru ce valorează,ci pentru ce semnifică.Aș dormi mai puțin dar aș visa mai mult,înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii pierdem 60 de secunde de lumină. Aș merge când ceilalți se opresc,m-aș trezi când ceilalți dorm.....
Dacă Dumnezeu mi-ar face cadou o bucaţică de viaţă m-aş îmbraca
foarte modest ,m-aș întinde la soare și aș lăsa la vedere nu numai corpul cât mai ales sufletul meu....Aș uda cu lacrimile mele trandafirii.....Dumnezeul meu,dacă aș avea o bucățică de viață....N-aș lăsa să treacă nici o zi fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc ,că îi iubesc. Oamenilor le-aș demonstra cât se înșeală crezând că nu se mai îndrăgostesc când îmbătrânesc ,neştiind că îmbătrânesc când nu se mai îndrăgostesc!Unui copil i-aş da aripi,dar l-aş lăsa să înveţe să zboare
singur.
Pe bătrâni i-aş învaţa că moartea nu vine cu bătrâneţea ci cu uitarea......
Am învăţat că un om are dreptul să se uite în jos la altul doar atunci când ar trebui să îl ajute să se ridice....'' [Gabriel Garcia Marquez]

joi, 24 februarie 2011

Despre iubire.......

Deunăzi am avut șansa să urmăresc „pe viu„ conferința lui Dan Puric -despre iubire.Aproape 3 ore de lecții de istorie,literatură,creștinism și artă.Toate având ca punct comun _IUBIREA.Acest eveniment a declanșat cu siguranță în toți cei prezenți sentimente contradictorii.În mine,una ,s-a întâmplat așa.Vorbea despre iubire ca și cum e singura rotiță a Universului care îl face să existe....Am înțeles -prin prisma expunerii sale-că e adevărat.Fugim ca nebunii să adunăm averi,faimă,uităm să trăim cu adevărat ,suntem sclavii propriilor dorințe mărunte,uităm că nu ne-am născut ca să muncim pânâ la epuizare,ca să mâncăm până crăpăm,să ne amărâm zilele unii altora....Fără să vrei ,după ce auzi spus cu voce tare secretele inimii fiecăruia dintre noi,realizezi că nu esți singur în caruselul ăsta nebunesc care a devenit viața noastră.Nu ești singur decât dacă îngădui să lași bucuriile vieții să treacă pe lângă tine.Da,știu ,suntem oameni ocupați,avem probleme arzătoare ce nu suferă amânare,etc....Eu m-am oprit o clipă.Și exact cum acum o săptămână ceream ajutorul divin și am primit semnul cerut ,la fel și acum am înțeles ceea ce trebuia poate să stiu de mult.Cu siguranța nu Dumnezeu dorește ca să imi fie greu și mie ca și altor miliarde de oameni,nu Dumnezeu nu mă iubește ci EU.Nu mă iubesc îndeajuns încât să spun AJUNGE!!!Poate voi găsi,cu ajutorul Său,într-o zi și tăria asta.Să spun PÂNĂ AICI!
Despre iubire?
”Dumnezeu este iubire....„

marți, 15 februarie 2011

Bunul simț

Să vorbești despre bun simț poate părea desuet....dar nu e ! Se tot apelează la bunul nostru simț în diferite ocazii - bunul simț e cel care te oprește să-ți pocnești concetățenii când aceștia sar calul încercând să intre cu cizmele în viața ta ,bunul simț îți dictează când trebuie să te retragi când observi că nu ești dorit , bunul simț ne face (sau ar trebui să ne facă) să nu uităm că nu suntem animale...Mă rog,ați înțeles ideea. Ce faci însă când te trezești că numai tu sau,mă rog, că ești printre cei puțini care mai uzitează bunul simț în relațiile interumane ? Le dai celorlalți dovada sau ajungi ca ei ? Aici e întrebarea......Azi eram intr-un spațiu public și ma gândeam la ale mele....și mă rugam lui Dumnezeu să îmi dea un semn....Și ce să crezi, cum stăteam eu și îmi plângeam de milă neștiind încotro să apuc ,urechile îmi percepură ceva .....și am început să zâmbesc. Am primit semnul dorit , nu stiu dacă de la Dumnezeu sau doar de la cineva care era pe aceiași lungime de undă cu mine . Și am inteles că, DA,bunul meu simț nu va ceda ``curentului`` de parveniți ,lingăi ,parașute „școlite„ și oameni de nimic care încearcă să mă facă să mă declar învinsă ...pentru că ``SHOW MUST( AND WILL!!! )GO ON``!Imi puteți lua inima din piept -unii chiar ați facut-o -dar nu veți anula sufletul meu pt că intradevăr ``Show must go on``! With or without you.....or me ,it`s up to God .
SHOW WILL GO ON!!!!as long as I live....

vineri, 26 noiembrie 2010

TATA....

Tata....marele absent din viata mea.De ce, TATA ,nu m-ai iubit?De ce nu ai vrut sa imi cunosti visele ,dorintele,realizarile,esecurile,frumusetea,uratenia,mila,iubirea,deznadejdea,durerea,speranta,disperarea,sufletul,ochii,VIATA?Si daca ai suna acum tot nu as avea curaj sa te intreb nimic din ce as vrea sa te intreb....Ti-as spune doar ceea ce cu disperare simt-DE CE NU MA IUBESTI? La randu-mi sunt parinte,am 2 copii care nu isi cunosc bunicul decat din poze.....dar daca tu nu ai fost tata pentru mine cum le-ai putea fii bunic copiilor mei...?Asa ca azi iti scriu,draga tata.........
                         Draga Tata
,te-am iubit fara a te cunoaste...fara a te simti vreodata langa mine...te-am iubit cu toata fiinta mea asa cum il iubesc pe Dumnezeu ,cu sufletul deschis,cu toata inima mea ,cu toata puterea mea ...asa te-am iubit -TATA! Vine o vreme cand tot ce traiesti nu inseamna nimic fara cei dragi tie . As fii dorit sa te cunosc cum esti de fapt,cu toate calitatile sau defectele tale....Neputand ,am creat o poveste despre tine......o poveste frumoasa dar ....atat.Trec zilele si anii si astept cu neliniste un  telefon.....sa aflu ceva despre tine,orice.
Daca ai fii mort fizic poate ca nu as suferi atat...as spune ca asa a vrut Dumnezeu sa nu ne intalnim nicicand. Dar noi ne-am intalnit TATA ,de vreo 10 ori in 35 de ani......cu gandul de fiecare data ca poate te vad pentru ultima data.DAca ai fii mort te-as plange ca pe un mort drag-dar nu esti mort.....decat poate moral  .Daca as afla ca inainte de a muri mi-ai strigat O DATA numele as putea sa mor si eu,pentru ca as stii ca te-ai gandit in ultima clipa la mine....Dar tu nu esti mort....si evident nu te gandesti niciodata la mine,la COPILUL TAU....Dar ,TATA ,mort sau viu ......tot TATAL meu ramai........
Daca mi-as lua ramas bun de la tine pentru totdeauna nu ti-as reprosa nimic,te-as intreba doar de ce nu  m-ai iubit ? Cand suntem in fata mortii  regretam multe,dar nu mai putem indrepta nimic...

In fata vietii  si a mortii , TATA ,te intreb DE CE???

sâmbătă, 13 martie 2010

BUN RAMAS...

Când se întâmplă ca oamenii de lângă noi să plece pur și simplu din viața noastră suferim.Dar eu pot să spun că „pierderea „mea este pt oamenii din ROMÂNIA și nu numai -un câștig !
Azi un om pe care l-am avut alături 20 de ani și-a luat zborul,zbor la care visa tot de atunci.Deși recunosc că doare puțin pot să spun cu mâna pe inimă că l-am susținut în cei 20 de ani trecuți să nu iși uite țelul.
Și iată că DUMNEZEU și-a întors fața și către el și ceea ce iși dorește de atâta amar de vreme e pe cale să se petreacă.
E ceea ce merita dar nu s-a putut împlini până acum din varii motive.
Ideea e simplă-precum puii pleacă la un moment dat din cuibul părintesc pt a-și construi propriul drum ,tot așa vin astfel de momente în care cei pe care i-ai avut lângă tine pleacă pt a fii fericiți și împliniți!
Deși cred că simte durerea îi spun doar atât---CAPUL SUS,DU-TE NUMAI ÎNAINTE,ȘI CU SIGURANȚĂ NU VEI FACE DECÂT CEEA CE ESTE CEL MAI BINE PT TINE!
ĂSTA E UN MOMENT PESTE DACĂ TRECI PUR ȘI SIMPLU FĂRĂ SĂ-L SIMȚI ȘI SĂ-L TRĂIEȘTI DIN PLIN,O SĂ IȚI PARĂ RĂU TOATĂ VIAȚA!
Dacă am învățat ceva de-a lungul vieții mele---AM ÎNVĂȚAT SĂ NU IMI PARĂ RĂU DE CE AM FĂCUT CI DE CEEA CE NU AM FĂCUT.Așa că ,FLORINE,ÎNTINDE-ȚI ARIPILE ȘI ZBOARĂ!!!!!
A ta prietenă de o viață,ROXANA

joi, 31 decembrie 2009

LA MULTI ANI,2010!!!!!

ANUL CA ASTAZI SE TERMINA A FOST UNUL GREU....PT MULTI.
DAR SA SPERAM CA CEL CE VINE NU VA FII MAI GREU CA 2009.MAI BUN ,PUTEM SPERA,MAI RAU,NU VREM SA CREDEM.
ORICUM VA FII,AZI ESTE INCA 2009.ASA CA IMI IAU RAMAS BUN DE LA VARSTA DE 34 DE ANI,SI INTRU -CU DREPTUL SPER!-IN AL 35-LEA AN DE VIATA.MI-AS DORI SA FIE UN AN BUN PT MINE DAR ACCEPT ORICE IMI DA DUMNEZEU!
ASA CA ,CU INCREDERE IN FORTELE MELE ,SI CU CREDINTA IN DUMNEZEU,NU-MI RAMANE DECAT SA SPUN---LA REVEDERE,2009!
---BINE AI VENIT,2010!!!
LA MULTI ANI!!!!!!